Adevarat sau fals: durata si calitatea somnului REM depinde de pozitia in care dormi?
pe 04.03.2026

Adevarat sau fals: durata si calitatea somnului REM depinde de pozitia in care dormi?

Daca ai experimentat nopti sunt mai odihnitoare decat altele, chiar daca ai dormit acelasi numar de ore, explicatia sta in calitatea ciclurilor de somn, in mod special in durata si stabilitatea somnului REM.

De-a lungul ultimelor decenii, cercetarile in domeniul neurostiintelor si al medicinei somnului au scos la lumina un aspect surprinzator: pozitia in care dormi si tipul de perna pe care il folosesti pot influenta semnificativ modul in care corpul tau traverseaza aceste etape ale somnului.

Aproximativ 74% dintre oameni dorm predominant intr-o singura pozitie, iar acest obicei ne poate influenta sanatatea pe termen lung. Mai mult, cercetarile realizate de ”American Academy of Sleep Medicine” sugereaza ca postura corporala poate modifica atat frecventa trezirilor nocturne, cat si durata etapelor REM.

In mod interesant, somnul REM nu apare imediat dupa ce adormi. El se instaleaza progresiv, de obicei dupa aproximativ 90 de minute de somn, iar pe parcursul noptii ciclurile REM devin tot mai lungi. Daca pozitia in care dormi iti perturba respiratia, provoaca tensiuni musculare sau iti limiteaza confortul, aceste cicluri pot deveni mai scurte sau fragmentate.

Somnul REM, atat de important pentru creier

Somnul REM, denumit si ”Rapid Eye Movement”, reprezinta faza in care activitatea cerebrala devine surprinzator de intensa, uneori apropiata de cea din starea de veghe. Ochii se misca rapid sub pleoape, respiratia devine mai variabila, iar visele capata o intensitate si o complexitate remarcabile.

Aceasta etapa joaca un rol esential in consolidarea memoriei si in reglarea emotiilor - contribuie la procesarea informatiilor invatate pe parcursul zilei, facilitand transferul acestora din memoria de scurta durata catre memoria de lunga durata.

In timpul acestei faze, creierul proceseaza experientele emotionale si le integreaza intr-un mod care reduce impactul stresului psihologic. De aceea, lipsa somnului REM este asociata frecvent cu probleme precum anxietatea, iritabilitatea sau dificultatile de concentrare.

Un alt aspect interesant este faptul ca, in timpul somnului REM, corpul intra intr-o stare numita atonie musculara. Practic, majoritatea muschilor corpului sunt temporar paralizati, pentru a preveni punerea in practica a actiunilor din vise. Aceasta stare este controlata de mecanisme complexe din trunchiul cerebral si este considerata esentiala pentru siguranta organismului in timpul somnului.

Durata totala a somnului REM reprezinta aproximativ 20–25% din somnul unei persoane adulte. Totusi, aceasta proportie poate varia in functie de numerosi factori, inclusiv stresul, oboseala acumulata, calitatea mediului de somn si postura corporala.

Studiile realizate de Sleep Research Society au aratat ca fragmentarea somnului poate reduce semnificativ durata fazelor REM. Daca organismul este fortat sa se trezeasca frecvent sau sa isi modifice pozitia din cauza disconfortului fizic, ciclurile naturale ale somnului pot fi intrerupte.

Prin urmare, mediul in care dormi, pozitia corpului si suportul oferit de saltea si perne ortopedice devin factori importanti in mentinerea continuitatii acestor cicluri.

Pozitia de somn influenteaza durata si stabilitatea fazei REM

Pozitia in care dormi poate influenta semnificativ calitatea respiratiei, circulatia sanguina si relaxarea musculara, iar toate aceste elemente au impact direct asupra modului in care corpul tau traverseaza etapele somnului.

Una dintre cele mai frecvente pozitii este dormitul pe spate. Din punct de vedere anatomic, aceasta pozitie poate mentine coloana vertebrala intr-o aliniere relativ neutra, daca suportul oferit de perna este adecvat. Totusi, pentru unele persoane, pozitia pe spate poate favoriza aparitia sforaitului sau a apneei obstructive de somn. Atunci cand caile respiratorii sunt partial blocate, nivelul de oxigen din sange poate fluctua, iar creierul este fortat sa declanseze microtreziri pentru a restabili respiratia normala.

Aceste microtreziri pot fragmenta somnul si pot reduce durata fazelor REM. Un studiu realizat la Stanford University Sleep Research Center in 2015 a aratat ca persoanele cu apnee de somn petrec semnificativ mai putin timp in somn REM comparativ cu persoanele fara probleme respiratorii.

Dormitul pe-o parte este adesea considerat una dintre cele mai favorabile pozitii pentru un somn stabil. In aceasta pozitie, caile respiratorii raman mai deschise, iar presiunea asupra coloanei vertebrale este distribuita mai uniform. De aceea, multe ghiduri medicale recomanda aceasta postura persoanelor care se confrunta cu sforait sau reflux gastric.

In schimb, dormitul pe burta poate crea tensiuni semnificative in zona cervicala, deoarece capul este rotit lateral pentru a permite respiratia. Aceasta pozitie poate duce la contracturi musculare si la disconfort, ceea ce determina schimbari frecvente de postura in timpul noptii.

Rolul pernei in mentinerea unui somn REM stabil

Perna este adesea subestimata atunci cand vine vorba despre calitatea somnului. Cu toate acestea, rolul ei este fundamental in mentinerea alinierii corecte a capului, gatului si coloanei vertebrale.

O perna nepotrivita poate crea presiuni asupra muschilor cervicali si poate forta coloana vertebrala intr-o pozitie nenaturala. Acest lucru poate genera tensiuni musculare care determina miscari frecvente in timpul noptii, intrerupand ciclurile naturale ale somnului.

In plus, pozitia capului influenteaza direct deschiderea cailor respiratorii. Daca perna este prea inalta sau prea moale, capul poate fi impins intr-o pozitie care restrictioneaza fluxul de aer. Acest lucru poate contribui la aparitia sforaitului si la reducerea oxigenarii organismului.

Pentru persoanele care dorm pe-o parte, perna ar trebui sa aiba o inaltime suficienta pentru a mentine capul aliniat cu coloana vertebrala. In cazul celor care dorm pe spate, o perna de grosime moderata ajuta la sustinerea curburii naturale a gatului.

Materialul pernei poate influenta si el confortul termic si stabilitatea capului. Spuma cu memorie, latexul sau penele naturale ofera niveluri diferite de sustinere si adaptabilitate, iar alegerea potrivita depinde adesea de preferintele individuale si de pozitia dominanta de somn.


more Blog posts